joi, 14 aprilie 2016



mereu mi-au placut fetele, dar am realizat ca nu sunt straight in clasa 8a, cand am luat in brate o colega si alta a intrebat daca "sunt pe invers". am zis ca nu, dar in interior incepeam sa realizez ca de fapt da, "sunt pe invers", cel putin pe jumatate.
am „iesit din dulap” prima oara in fata unei prietene, apoi, cateva luni mai tarziu in fata unui grup maricel de persoane cand eram beata. toti au fost ok cu asta, si nu ma asteptam. abia din momentul ala am reusit sa ma accept pe deplin. m-am simtit mai libera ca niciodata.
chiar daca initial nu imi doream sa stie multa lume despre orientarea mea, am realizat ca nu am de ce sa ma feresc, pentru ca asta sunt eu si nicio privire dezaprobatoare nu va schimba asta.
Fată bisexuală

presupun că sunt într-o situație similară, totuși, mi-am dat seama de asta încă din fragedă pruncie; aveam crush-uri pe tipi de la clubul unde mergeam să iau meditații la engleză spre exemplu, sau pe colegi de clasă; de fapt, mereu mi-am imaginat o posibilă relație cu oricine, fie tip sau tipă, m-am obișnuit să overthink-uiesc treburile astea. Când eram micuț îmbrăcam rochiile mamei și mă dădeam cu ruj (în majoritatea timpului, pe toată fața), eram o adevărată drag queen pe vremea aia. Now i'm just confused about my sexual orientation, but deep inside of me, i feel that i'm kinda gay and that's okay.

nu prea am încredere în persoane, prietena mea cea mai bună m-a învățat să am o mentalitate tip Fyodor Dostoievski: să nu-mi pese de nimic și de nimeni

băiat bisexual
Am avut norocul sa provin dintr-un mediu semi-progresiv si sa ma dezvolt ca persoana, sexualitate and all, in acelasi context mai mult sau mai putin tolerant. Realizarea ca sunt bisexuala, o revelatie destul de lipsita de intensitate, n-a schimbat drastic viata mea de pana atunci si nici opinia celor apropiati. Probabil eu o acceptasem ca pe o parte inerenta din mine. Din pacate, sau poate din fericire, prea multe persoane considera ca e o componenta a modernizarii si nu o identitate reala, asa ca litera B e deseori trecuta cu vederea. Discriminarea este superficiala pentru ca aprofundarea notiunii de bisexualitate este superficiala. Sunt constienta ca am fost norocoasa sa "scap" atat de ieftin, dar sunt la fel de constienta ca asumarea unei sexualitati nu ar trebui sa fie elementul unei tragedii. Dupa pararea mea, este nu doar firesc, ci si necesar ca pasul de 'coming out
* ' sa fie valid si sa iti apartina tie in intregime.

Fată bisexuală


A trecut aproape un an de cand mi-am dat seama ca sunt asexuala si biromantica, lucru ce mi-a adus atat pace interioara, cat si neliniste.
M-am deschis la inceput increzatoare si entuziasmata si mi s-au spus lucruri ca: “E doar o faza, o sa iti treaca in timp” “Cum poti sa stii ca esti asexuala daca nu ai incercat macar?” “Pff, ai citit pe undeva pe internet si bineinteles ca acum crezi ca esti asa.” Ei bine, am stiut intotdeauna ca nu sunt atrasa sexual de nimeni. Da, am avut “crush-uri”. Da, m-am indragostit. De multe ori, si de fete, si de baieti. M-am indragostit de oameni, de felul lor cel mai personal de a fi, nu m-am uitat niciodata la o persoana gandindu-ma ca as intretine realtii sexuale cu aceasta, in niciun fel de circumstante.  Nu e o faza.
Ce nu am stiut insa pentru mult timp din cauza lipsei de informatii, a heternormativitatii si a sexului vazut ca fiind cel mai important lucru in societate, este ca asexualitatea exista. Si ca sunt si altii ca mine (aproximativ %1 din populatie. Nu este un procent mare, dar totusi existam).
            Lipsa vizibilitatii este principala problema, si motivul pentru care scriu aceasta confesiune. Avem nevoie de reprezentare pentru a nu mai fi priviti ca bolnavi psihici, singuratici, pudici, victime ale abuzurilor, “in nevoie de o partida buna” pentru a nu ne mai teme reactiile oamenilor pe care ii iubim, pentru a nu mai fi nevoiti sa explicam si sa argumentam, sa incercam sa dovededim altora ca orientarea noastra este valida, doar pentru a ne fi invalidata, si cate si mai cate, cand defapt nu este nimic in neregula cu noi din punct de vedere psihic, emotional sau fizic.
Activitatea sexuala, excitatia si libidoul (dorinta sexuala, un instinct) nu sunt acelasi lucru cu atractia sexuala. Asexualitatea este lipsa atractiei sexuale.
A fi asexual in lumea sexualizata in care traim este ca si cum ai fi fost nascut fara simtul mirosului, dar oriunde mergi oamenii iti pulverizeaza parfum in fata, iar cand ii rogi sa inceteze si le spui ca e iritant si oricum nu poti mirosi parfumul, se enerveaza si raspund cu “Nu ma minti; vad bine ca ai un nas. Toata lumea are nas, deci toata lumea poate mirosi. In plus, probabil ca inca nu ai gasit un parfum care sa iti placa.”
“Inca nu ai gasit persoana potrivita!” Nu, nu merge asa. Nu sunt confuza, stiu ce simt, ce gandesc, ce vreau. 
Si totusi, aceasta lipsa nu inseamna o dizabilitate, cum ar numi-o unii. Exista atat de multe forme de intimitate si nenumarate moduri de a-ti dovedi iubirea fata de cineva, care nu implica sexul, si care pot pune bazele unor relatii frumoase, de lunga durata.

  fată asexuală


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu